Conf. dr. Mihaela Mureșan
Absolventă a Departamentului de Jurnalism (Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, UBB), dar şi a unui masterat de profil (Dinamica Limbii Române şi Analiza de discurs), finalizat la Facultatea de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca (2002), doctor în Ştiinţe Filologice (2008); autoare de articole, studii, traduceri din engleză în română şi din română în engleză, recenzii şi eseuri publicate în volume colective sau în reviste (Tribuna, Studia Ephemerides, Viaţa de pretutindeni, Reporter, Excelsior, Învăţământul jurnalistic clujean), autoare de cărţi (Stilul/Limbajul jurnalistic şi funcţia fatică a limbii, Editura Digital Data, Cluj-Napoca, 2008; Writing Style for New Journalism. Storytelling and Narative Media Content, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2010), coordonatoare de volum (Aspecte ale limbajului mediatic românesc. Analize şi studii de caz, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2009), familiarizată cu limbajul jurnalistic, pe care îl predă la Departamentul de Jurnalism al Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administrative, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
Din anul 2000 predă, în cadrul Departamentului de Jurnalism, următoarele cursuri: Tehnici de redactare: Gramatică Normativă, Styles of Writing, Tehnici narative în jurnalism, Storytelling.
In anul 2010 a primit, din partea Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România, titlul de profesor Bologna.
Associate Professor Mihaela Mureșan, Ph.D.
Mihaela Mureşan is PhD Associate Professor at the Department of Journalism, Babeş-Bolyai University. Her professional and academic experience is related to the journalistic language and written press. She holds a PhD title in Philology (2008), with the PhD thesis focused on The Journalistic Style/Language and the Phatic Function of Language. She holds a M.A. Degree (2002) in Romanian Language Dynamics and Discourse Analysis and she is a graduate of the Journalism Department (2000).
She has been a visiting researcher at the Department of Slavic Languages and the University Research Library at University of California, Los Angeles (UCLA).
She is the author of the books: Stilul/limbajul jurnalistic şi funcţia fatică a limbii [The Journalistic Style/Language and the Phatic Function of Language], Digital Data Cluj, Cluj-Napoca, 2008, Writing Style for New Journalism. Storytelling and Narrative Media Content, Accent, Cluj-Napoca, 2010 and the coordinator of the book Aspecte ale limbajului mediatic românesc. Analize şi studii de caz [Aspects of Romanian Journalistic Language. Study cases], Accent, Cluj-Napoca, 2009. She published various studies in national and international conference volumes and in Studia Ephemerides magazine, Tribuna cultural magazine etc.
She works at the Department of Journalism since 2000 and she develops a teaching and research activity based on her areas of interest: Normative Grammar, Journalistic Language, Language of the Written Press, Styles of Writing, Creative Writing in Journalism, Narrative Techniques in Journalism.
Cursuri
Gramatica normativă
English Grammar
Styles of Writing
Storytelling
Mihaela Mureșan: Writing Style for New Journalism. Storytelling and narrative media content, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2010
Cartea este scrisă în limba engleză şi analizează, din perspectiva configurării la nivelul limbajului şi al textului, scriitura jurnalistică de tip narativ. Aceasta din urmă reuşeşte să imprime jurnalismului calitatea unei scriituri artistice. Lucrarea abordează jurnalismul literar sau narativ, ca metodă de scriere creativă în jurnalism, analizând, din perspectiva alcătuirii sale , acest tip de scriitură informativă. Este analizată tehnica povestirii dezvoltate în scriitura jurnalistică, fiind vorba de faptul că jurnalismul narativ prezintă evenimente reale, care reflectă felii de realitate socială. În jurnalismul narativ, evenimentul (faptul) prezentat îmbracă forma unei scriituri care, din punctul de vedere al stilului, abordează şi utilizează tehnici literare pentru a prezenta adevărul transmis în informaţia mediatică.Cu toate că acest text mediatic are anumite tangenţe cu scriitura de tip beletristico-literar, numitorul comun al celor două domenii (jurnalism şi literatură) este dat doar de principiul stilistic şi de anumite elemente de construcţie textuală. Lucrarea de faţă argumentează detaliat diferenţele clare dintre jurnalismul literar şi scriitura beletristică, trasând, în acelaşi timp, coordonatele caracteristice textului jurnalistic narativ.
Mihaela Mureșan: Stilul/limbajul jurnalistic și funcția fatică a limbii, Editura Digital Data, Cluj-Napoca, 2008
Lucrarea relevă funcţia limbajului/stilului şi a genurilor jurnalistice într-o nouă ipostază, cu caracteristiciile lor în perioada postcomunistă. De asemenea, lucrarea evidenţiază principalele modalităţi de configurare a limbajului jurnalistic, precum şi caracteristicile de bază care ţin de activarea funcţiei fatice în procesul comunicării jurnalistice. Procesul comunicării jurnalistice devine unic, deoarece reprezintă procedeul care impune o regulă vitală: emiţătorul-jurnalist comunică doar pentru publicul-receptor. În comunicarea jurnalistică, relaţia dintre jurnalist-emiţător şi public-receptor este menţinută de funcţia fatică. Aceasta devine funcţia de bază, funcţia vitală, fără de care întregul procedeu nu ar putea fi conturat. În transmiterea unui mesaj jurnalistic, funcţia fatică este activată prin diverse procedee, atât la nivelul construcţiei/arhitecturii textuale, cât şi la nivelul abordării subiectelor prezentate sau din punctul de vedere al configurării limbajului. Din punctul de vedere al arhitecturii textuale, cartea scoate în evidenţă modalităţile de activare a funcţiei fatice prin urmărirea principiilor de construcţie a unor texte jurnalistice: ştirea şi pamfletul.S-a urmărit modalitatea de configurare a acestor două tipuri de text jurnalistic, cu toate trăsăturile aferente: definiţii, evoluţie, caractersitici specifice/de bază, tehnici de abordare, contexte situaţionale de tratare a unor teme date, selectarea unor evenimente dezbătute. Lucrarea scoate în relief principalele caracteristici ale limbajului jurnalistic utilizat în presa actuală, ceea ce duce la identificarea unor repere clare şi a unor tendinţe/evoluţii în limbajul jurnalistic actual.