Media Systems and Languages Research Center

Through its activities, the Media Systems and Languages Research Center aims to:

  • Bring together the teaching and research staffs of the Journalism department, supporting them in promoting scientific performance in research and production in the field of the Communication Sciences;
  • Attract young members of the academic community towards the field of research and production; support students in their study of Communication Sciences;
  • Harness the experience in research, teaching and mass-media of the center’s members.
  • To support the trial and use of new forms of education in the field of human communication through the teaching experience of the center’s members;
  • To channel the attention towards studying the new information and communication technologies, and analyze the real effects of said technologies on the interactions that structure communication;
  • To promote different types of human communication, as they occur in the northwestern ethno-cultural region of Romania, a region of high cultural interference;
  • To encourage the establishment of partnerships and collaborations with institutions of similar areas of interest and with media institutions, both domestic and foreign, by organizing scientific sessions, conferences, competitions, exhibitions, workshops, series of programs that should enhance the media productions yielded by the center;
  • To foster the exploitation of results from research and production through publishing and attending national and international scientific events, but also by offering services in the education communication field, at different levels and in media practices;
  • To organize practical activities for student, initiations and improvement trainings in media;
  • To organize competitions and exhibitions with the works of students and participants.
  • Digital media structures and systems
  • Visual communication in digital media
  • Computer mediated communication and consumer practices
  • Media history
  • Journalism and public communication
  • Audiences and media consumption
  • Virtual communities and participatory journalism
  • European media law
  • Media analysis
  • The evolution of contemporary journalism education

UBB Radio


Fotoclub 50mm





Internships for a job in mass-media

The main objective of this project was to increase the number of employable journalism students. Having created the best internship conditions in professional media institutions, and assisted by qualified tutors, the students gained valuable work experience and skills necessary for a natural transition to the labor market. The results of this project and the partnerships established with the media institutions will lead to changes in the way media internships are done and will increase the number of internship hours in the students’ curriculum.


Integrated Journalism in Europe is a Lifelong Learning Program project which aims to change the curriculum in the European journalism schools in relation to the media changes worldwide. The projects takes into account four key factors that must be taken into consideration when talking about journalism education: media convergence, the relationship between the universities and the labor markets, simulation training and making education international.



The VEHMED project aimed to create media vehicles, television and magazines, operated by students, in order to facilitate the development of real practical abilities for students, while in the same time stimulating their creativity and even offering ideas and contacts for initiating future collaborations and businesses after graduating.


Radio School

Radio School is a European project implemented by CityFM Radio Bucharest in partnership with “Babeș-Bolyai” University Cluj-Napoca and “Hyperion” University Bucharest, through the Social European Fund (POSDRU 2007-2013). This project aimed to train students in terms of working in a professional media institutions.


April 13th 2016 – Hate Speech in online comments

Lecturer Radu Meza, PhD presented the topic of hate speech in online media, based on a study conducted on data collected from online digital platforms. This research tracks online hate speech on three of the most important public forums – the Facebook pages of public figures, blogs and online newspapers – by analyzing 2.6 million comments spanning from January to June 2015. The results indicate a low frequency of hate speech overall (<1%), but with spikes in certain periods and contexts. The conclusions suggest the future expansion of big data studies, the development of analysis tools and the monitoring of thread-based communication in social media, on blogs and on the websites of online newspapers.

April 13th 2016 – Fake news websites: the visual and verbal discourse of online parody and satire

Lecture Radu Meza, PhD presented the topic of “fake news” based on a study conducted in 2014, tracing discourse patterns on the most popular online “fake news” platform in Romania. All the articles published between 2009 and 2014 (over 8000) on were computer-analyzed and the results showed a striking, even exaggerated use of conventions associated with the journalistic style of writing. The study used computational linguistic methods, analyzing the network structure of key terms co-occurrences. The results show a high degree of reoccurrence for certain fictitious characters casted in the roles of protagonist, witnesses or specialist, mimicking the marks of the journalistic style and highlighting narrative patterns. The conclusions and discussions stress the usage of similar computer-assisted methodologies for studying satiric and parodic discourses on successful online “fake-news” platforms from other countries.

March 30th 2016 – “Romglish” in Romanian media texts

Conf. dr. Mihaela Mureșan analyzed in her study the way “Romglish” (Romanian-English) is being shaped as a specific idiom and used by native Romanian speakers, the frequency of English terms used in Romanian media texts, how they seep into the Romanian language and modify the quality of the media language. The conclusions included an overview of the problematic of English terms used in Romanian texts and how this topic is still of great importance in the scientific community. Further research should be made through a workshop entitled English words in Roman languages, Romanian, Hungarian and German: a cross-linguistic approach.

April 29th 2015 – “Meridian” magazine and the psychological contamination in media

Lecturer Mihai Lisei, PhD presented an overview of the magazine “Meridian”, framing it in the editorial trends of its time. He highlighted the importance this local magazine had in promoting the language, creating and maintaining a cultural dialog between the local and national cultural outlets. The role this magazine had in promoting the cultural personalities of the time is considered of importance.

Research assistant Claudia Chiorean, PhD presented the results of a study concerning mimetic behaviors in teenage prosumers – the selfie phenomenon and the cycle of emotions on the internet. She also suggested a series of in-depth studies regarding: Slow thinking v. Fast Thinking; Online implicit memory; Extrinsic motivations in digital communication; Online subliminal language; Internet creativity. For each of these research topics a minimal bibliography was provided, and specific examples and situations were showcased in order to defined and discussed each topic.

March 13th 2015 – Media deontology

Lecturer Sînziana Jurău, PhD presented her research findings in the files of media ethics and deontology (research part of the doctoral studies: Perspectives on the development of moral thinking in journalism, The efficiency of the norms protecting the public image of public officials on the moral development of journalists, The efficiency of legal and ethical norms protecting the image of a deceased and his/her family, The efficiency of legal and ethical norms protecting the right to privacy of public officials and their correlation with the concept of public interest, Protection of human dignity under Romanian audiovisual content regulations. Reflections on the most prominent cases in 2012) and suggested new research topics (Intellectual property – copyright and other rights; The New Civil Code – personal image and personal life; Regulatory code for audiovisual content; The limitations of the European Court of Human Rights doctrine; Margin of appreciation; Proportionality principle.


2013 - International Conference on MEDIA CONVERGENCE


Celebrating 20 years of journalism education in Cluj-Napoca, the conference offered its participants a platform for showcasing their research results in the field of media convergence, from academic and professional perspectives, in the context of digital communication and the transition of content production from institutions to people. The topics discussed included: Media convergence and journalism – theoretical frameworks; Journalism and photojournalism in digital media; Participatory media; New frontiers in journalism – participatory web 2.0; The history of media technologies; Innovation and challenges in media convergence and journalism research; New research methods; Media convergence – a multi-disciplinary approach; Methodological challenges; Teaching media convergence and journalism; New education technologies: e-learning and online education; Computer assisted education systems.

2009 -Interdisciplinary New Media Studies, International Conference

The Interdisciplinary New Media Studies International Conference has been a major opportunity for both the national and international academia interested in transdisciplinary fields like journalism, mass-media, communication, philosophy, sociology, psychology, economics and computer sciences, and for mass-media professionals to collaborate, exchange impressions and research ideas to further develop this emergent filed.






Comunicarea mediatică reprezintă o dimensiune fundamentală a oricărei situații de criză. Industria media din ultimele decenii, marcate de un ritm fără precendent în dezvoltarea și inovația tehnologică, determină modificări semnificative la nivelul comunicării publice. Spațiul public mediatic devine, prin expunerea, utilizarea și imersiunea continuă a individului la media și la toate tehnologiile de informare și de comunicare, un mediapolis (Deuze, 2011) unde media susține și asigură experiențele și comunicarea cotidiană, iar viața trăită mai degrabă în media, decât cu media, ar putea fi considerată referința ontologică pentru studiile media din secolul 21.

Managementul de criză integrează strategii comprehensive de comunicare – de tip intern, adresând mesaje în interiorul propriei instituții sau organizații, respectiv de tip extern, cu rolul de a transmite un flux informațional corect și cuprinzător pentru presă și pentru întreaga comunitate. O criză se poate declanșa oricând, de cele mai multe ori, în mod neașteptat, iar viteza derulării faptelor poate fi copleșitoare. Din aceste motive mecanismele și instrumentele specifice comunicării de criză trebuie să fie stabilite și însușite în mod anticipat de către echipele profesioniste de comunicatori. Gestionarea unei situații de criză este o provocare pe care fiecare organizație sau comunitate o întâmpină, dar în fața căreia multe pot eșua, explică cercetătorul Timothy Coombs în volumul său intitulat Ongoing Crisis Communication: Planning, Managing and Responding.

În volumul de față sunt analizate principalele mecanisme de funcționare a presei și a comunicării media în cazurile situaţiilor de criză, demersul concentrându-se pe modul în care a fost construită mediatic ziua de 11 septembrie sau, conform denumirii consacrate din limba engleză, 9/11.

Această carte se configurează în raport cu tradiția abordărilor structurale în sociologie și are ca obiect de studiu site-urile de networking social de succes conceptualizate ca un punct de convergență a mai multor tehnologii de comunicare mediată de computer. Cercetarea se concentrează pe studiul construcției profilelor utilizatorilor din aceste sisteme. Într-un prim studiu analizăm structura unei porțiuni din rețeaua Facebook în relație cu preferințele de consum media configurate în informațiile din profil și prin utilizarea butonului ”Îmi place”/”Like”, arătând o determinare evenimențială, experiențială a acestora. În al doilea studiu analizăm construcția discursului satiric în raport cu tacticile de auto-prezentare în imaginile profil asociate unei vag definite subculturi a tinerilor denumite ”cocalari” și ”pițipoance” pe site-urile și, arătând efectele prăbușirii contextelor sociale în mediul online.

Cartea Elenei Abrudan prezintă direcții de cercetare interrelaționate si abordează teme de actualitate referitoare la aspecte diferite ale culturii vizuale contemporane (comunicarea simbolică, producția media, interfeţe digitale, reinterpretarea prin mijloace digitale a imaginilor moderne intrate în cultura pop, dinamica identităţii postmoderne determinată de produsele vizuale etc.). Fiecare capitol al cărţii tratează, punctând mai întâi conceptual şi curgând apoi fusiform înspre prezentarea unor cercetări și studii de caz referitoare la produse media actuale, un aspect de interes al culturii vizuale specifice erei postmoderne. Uneori abordarea are valenţe sociologice (Dinamica identităţii postmoderne, Cultura în era consumului), alteori suprapune subiecte de teorie a artei (Realism vs. metarealism în media contemporană, Reprezentarea realităţii în arta modernă şi postmodernă) sau prezinta nuanţe subtil filosofice (De la magie la tehnologie). Alteori, discursul despre media vizuală actuală rămâne într-o zonă mai concretă, tratând probleme legate de practicile jurnalistice în domeniul producţiilor vizuale:Manipularea conţinuturilor vizuale, Diversitatea în mass media. 

Volumul  se constituie, astfel, într-un demers care merge dincolo de simpla analiză a unor imagini sau fenomene care aparţin domeniului culturii vizuale contemporane, propunând  o abordare actuală, în care esenţială este acumularea de competenţe vizuale, atât de necesară într-o discuţie despre posibilitatea unei educaţii care să răspundă cu adevărat nevoilor celui care trăieşte şi îşi desfăşoară activitatea într-un mediu bazat pe imagini.

“Volumul Industria media şi învăţământul jurnalistic (Editura Tritonic, Bucureşti, 2014), cel de-al XIII-lea volum coordonat de Ilie Rad, reuneşte lucrările prezentate la simpozionul desfăşurat sub acelaşi generic, organizat de Departamentul de Jurnalism al Facultăţii de Ştiinţe Politice, administrative şi ale Comunicării, din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, în zilele de 23-25 octombrie 2014. La ediţia din 2014 a simpozionului amintit, invitată de onoare a fost Doamna Ioana Pîrvulescu, care a susţinut conferinţa Noutăţi senzaţionale din vechea presă. Şi invers…, care se publică în deschiderea volumului de faţă.
Urmează patru texte privind trecutul, prezentul şi viitorul învăţămîntului jurnalistic românesc, datorate profesorilor Petre Gheorghe Bîrlea, Lucian Chişu, Mihai Coman şi Marian Petcu, apoi 23 de studii şi eseuri, semnate de profesori de la facultăţi de profil (Ştefan Borbély, Ion Dur, Ionel Funeriu, Sînziana Jurău, Ilie Rad, Lucian-Vasile Szabo, Claudia Chiorean, Raluca Tudor), de profesori-jurnalişti (Mihail Guzun, Lucian Ionică, Aurelia Lăpuşan, Nicolae Melinescu, Otilia Mureşan, Cătălin Negoiţă, Gabriela Rusu-Păsărin), de jurnalişti (Iulia Badea-Guéritée, Bogdan Hrib, Marius Mureşan, Ion Novăcescu), ultima secţiune incluzînd “vocile studenţilor” (Corina Gliguţa, Emanuela Luca, Alexandra Ormenişan, Dumitriţa-Cezara Scutari).

Fofiu, Adela -Apocalypse on the net. Extreme Threat and the Majority-Minority Relationship on the Romanian Internet

Series: Europäische Hochschulschriften / European University Studies / Publications Universitaires Européennes – Volume 451

Year of Publication: 2013

Frankfurt am Main, Berlin, Bern, Bruxelles, New York, Oxford, Wien, 2013. 181 pp., 11 fig. col., 1 fig. b/w

ISBN 978-3-631-62981-9 pb.  (Softcover)

Discipline – Sociology

Book synopsis – The apocalypse can bring upon the world either termination, either change. By exploring how emotions, ethnic or national belonging and digital technologies work together in constructing an apocalypticizing national self, this book offers a complex analysis of far rightist apocalyptic narratives. Content analysis performed on the blog of the New Right, a far rightist organization from Romania, unveils a fascinating imaginary of fear and hate toward otherness, of strong beliefs that the world, our world, is ending through its transformation into something else – something that we know and, at the same time, do not know and loath. The social psychology of emotions, belonging and identity, the sociology of globalization and studies on cyberhate are intertwined into the exploration and interpretation of on-line apocalyptic narratives that imagine the Gypsification and Hungarization of Romania and the Islamization of Europe as irreversible change.

Contents – Panic on the web: cyberhate, identity and fear – Cyberhate and Romania’s national history – Apocalypticism on the New Right blog – The New Right cyberhate strategies – The spread of the apocalyptic cyberhate – The end is nigh.

Portret de grup. (Elena Abrudan – editor) Cluj-Napoca, Eikon, 2013.

Fără a avea pretenția abordării exhaustive din perspectivă istorică a fenomenului educațional jurnalistic, volumul prezintă documente scrise și vizuale referitoare la activitatea Departamentului de Jurnalism, informații semnificative pentru evoluția și dezvoltarea învățământului jurnalistic la Universitatea Babeș-Bolyai, din 2007 până azi (2013). Alcătuirea acestui volum a fost posibilă datorită colaborării tuturor colegilor, titulari și asociați, care au oferit informații și documente despre activitatea lor didactică, de cercetare și extracurriculară, despre proiecte, studenți, absolvenți, sesiuni științifice, conferințe, expoziții, excursii, mobilități. Ei se regăsesc cu numele în diferitele secțiuni ale cărții și în fotografii de grup. Invităm cititorul să ne recunoască în fotografiile care însoțește Curriculum Vitae și în toate contribuțiile prezentate în volum, prin care am încercat să recompunem oglinda acestei etape constructive din istoria Departamentului de Jurnalism al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, a Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca.

Volumul multimedia Lucian Blaga. Imagine si cuvant, Editura Eikon, 2013 a fost lansat la Festivalul Internațional Blaga și adună între coperțile sale materialele realizate de studenți în cadrul unui proiect care s-a derulat timp de trei ani: interviuri, reportaje, eseuri vizuale, grafică, fotografii, arta digitală. Aceste produse media se regăsesc și pe DVD-urile atașate cărții. „Intentia proiectului nostru reprezinta o încercare de rebranding cultural prin deplasarea accentului de pe cuvant pe imagine, de la metafora lingvistică la cea vizuală, de la cuvântul scris la avatarurile vizuale imaginate cu ajutorul noilor tehnologii. În această nouă și neașteptată variantă, solemn, jucăuș sau chiar ironic, Lucian Blaga impresionează prin valențe nebănuite tânăra generație. Un alt obiectiv vizează implicarea studentilor în proiecte extracuriculare care să-i solicite, să le pună probleme de documentare și realizare. Proiectul propus a oferit studenților ocazia să-și exerseze aptitudinile, abilitățile însușite deja în cadrul cursurilor, seminariilor și să le perfecționeze. Mai mult, ca urmare a participării la primele trei ediții ale concursului „Recitindu-l pe Lucian Blaga”, ei au avut ocazia să realizeze un produs media complex, care să îmbine printul cu imaginea și sunetul. Astfel, interviurile și testimonialele sunt acompaniate de lucrări grafice, de artă digitală și fotografii, iar penultima pagină conține două DVD-uri care cuprind diferite materiale video: interviuri, testimoniale, reportaje, eseuri vizuale.” Proiectul a fost coordonat de prof. univ. dr. Elena Abrudan.

Visual Culture - Elena Abrudan

Visual Culture is a collection of theoretical and critical essays addressing vision as a social and cultural process. The book describes the history and conventions of visual perception, the role of visual depiction, the practices of visual production and reproduction in wide context of contemporary culture. The perspectives vary, from the semiotics to rhetoric, cultural studies and critical theory, emphasising the social relation between vision and truth and new research regarding the visual character of contemporary culture. This approach involves in-depth research and various considerations related to the relation between audience and a wide spectrum of representation, ranging through painting, photography, journalism, advertising, film, television, new media art. With approaches ranging from the analysis of the role of vision in current critical discourse to discussing specific examples of media productions, ethics and aesthetics, this book presents various interpretations of the visual in modern culture, testifying the central role of vision for an understanding of the postmodern.

Cenzura în România - Ilie Rad (editor)

Cenzura în România (Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2012), un volum coordonat de Ilie Rad, are trei caracteristici care îl deosebesc de cele peste 20 de volume dedicate cenzurii din România.

Acesta conţine, pe de o parte, mărturii directe ale celor care s-au confruntat cu furcile caudine ale cenzurii (Ana Blandiana, Marta Petreu, Adriana Săftoiu, Robert Turcescu, Gheorghe Săsărman, Radu Vida, Mihail Guzun, Gabriela Rusu-Păsărin), iar pe de altă parte, studii savante, rezultate din investigarea documentelor de arhivă (Marian Petcu, Dan Culcer, Maria Danilov, Viorel Nistor, Emilia Şercan, Mihaela Teodor, Ion Zainea).

Lucrarea de faţă este singura apărută la noi, care se bazează pe un bogat material ilustrativ, având peste şaptezeci de imagini (desene, afişe, reproduceri din reviste, caricaturi, documente din arhive etc.)

Dr. Viorel Nistor: Pactul ficțional și istoria.Repere ale romanului politic românesc postbelic, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2012

Volumul se plasează în linia încercărilor de clarificare valorică, etică și estetică, a creației intelectuale din perioada de dominație comunistă. Interesul  este justificat din cel puțin trei perspective: mai întâi, creația intelectuală din această perioadă rămâne în continuare un subiect controversat; în al doilea rând, construit ca univers tematic în jurul romanului politic, volumul oferă o viziune nouă a judecății critice și axiologice; în al treilea rând, elementul politic este unul din vectorii principali de influență ai acestei perioade de creație. Politica, mass-media și literatura în comunism au dat un compus nou, au creat relații neobișnuite și i-au transformat pe creatori, uneori, în simpli funcționari ai sistemului politic.

Ramona Hosu – The Postmodern Individual. British and American Illustrations, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2012, ISBN 978-973-595-411-6

The book tries to intersect concepts like image, representation, art, fiction, identity, value in today’s cultural context starting from a set of theories that delineate them in order to define what is ‘characteristically postmodern’, in the first chapter, and focusing on some ‘portrayals’/ illustrations of such an individual, as contoured by and in some postmodern British and American novels and their filmic versions. Such an ‘autonomous’ individual faces the sense of heteronomy, of alienation, of loss of reference in a world that consists of no stability but that is, at the same time, dominated by generalized conformism in acknowledged uniformity and dissipation of authenticity. In this alienation, the individual enters a labyrinthine search for meaning, as if in a blind parable of becoming, which implies continuous moving from centre to margins and vice versa, turning him into a misfit and a(n) (anti)hero, with the reader’s contribution, who is manipulated into placing himself into the mainstream or outside it while projecting his ethics.

Obiectivitatea în Jurnalism - Ilie Rad (editor)

Volumul de faţǎ – cea mai complexǎ lucrare din România, dedicatǎ unei probleme capitale a jurnalismului – obiectivtatea –, începe cu textul conferinţei Domnului Prof. univ. dr. Andrei Pleşu, Obiectivitatea în jurnalismul românesc, reunind apoi studii şi eseuri ale unor jurnalişti cunoscuţi la nivel naţional (Iulia Badea-Guéritée, Monica Ghiurco, Nicolae Melinescu, Vlad Mixich, Sorin Preda, Adriana Sǎftoiu, Gheorghe Sǎsǎrman, Robert Turcescu, Tudor Vlad, Monica Zvirjinschi) sau unor experimentate cadre didactice, de la facultǎţi de jurnalism din România şi din Republica Moldova (Mihail Guzun, Lucian Ionicǎ, Viorel Nistor, Mircea Popa, Adrian Dinu Rachieru, Ilie Rad, Lucian-Vasile Szabo).

Prof. univ. dr. Ilie Rad, coordonator: Documentarea în jurnalism, Editura Tritonic, București, 2010

“Tocmai de aceea mi se pare un eveniment necesar apariţia volumului Documentarea în jurnalism, volumd-dezbatere şi, în acelaşi timp, volum-manual, care îl are drept coordonator pe Ilie Rad, iar ca autori pe Lucia Hossu- Longin, Renate Nimtz-Köster, Peter Gross, Patrel Berceanu, Nicolae Manolescu, Cristian Tudor Popescu, Nestor Rateş, Adriana Săftoiu, sar peste mine, Robert Turcescu, Matei Vişniec, Ştefan Borbély, Dan Culcer, Ion Dur, Viorel Nistor, Andrei Păunescu, Marta Petreu, Ilie Rad, Paul Schveiger, Lucian Ionică, Nicolae Melinescu, Michael Shafir, Constantin Trofin şi Dona Tudor. Ilie Rad este un Don Quijote al jurnalismului. Scriitor, critic şi istoric literar, profesor la Departamentul de Jurnalistică al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj–Napoca, el duce o campanie de lungă durată pentru profesionalizarea presei româneşti. Şi, după cum se ştie, Don Quijote este întotdeauna cel care învinge (fie şi peste cinci sute de ani)”. (Alex Ştefănescu, România literară, an XLIII, nr. 8, 25 februarie 2010)

Prof. univ. dr. Ilie Rad, coordonator: Jurnalism românesc în exil şi diasporă, Editura Tritonic, București, 2010

“De curând a apărut o nouă carte, datorată truditorului neobosit, care este scriitorul universitar Ilie Rad, de la Universitatea din Cluj Napoca. […] Trebuie menţionat că unele dintre aceste publicaţii nu sunt incluse de Florin Manolescu în lucrarea sa, Enciclopedia exilului literar românesc, 1945-1989, fapt cu care i se completează în mod fericit lucrarea. Un alt merit al cărţii este faptul că pune în circulaţie portretele grafice ale unor scriitori şi jurnalişti mai puţin cunoscuţi (realizate de artişti precum George Tomaziu, Magdalena Rădulescu, Marcel Iancu, Marcel Olinescu, Eugen Drăguţescu ş.a.), precum şi frontispiciile unor publicaţii mai puţin vizibile în spaţiul cultural românesc. Indicele de nume uşurează efortul recuperării, dar şi al valorificării autorilor din exil şi diaspora”. (Pr. Gheorghe Naghi, New York Magazin (SUA), nr. 663, 7 apr. 2010, p. 18)

Lect. univ.dr. Mihaela Mureșan: Writing Style for New Journalism. Storytelling and narrative media content, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2010

Cartea este scrisă în limba engleză şi analizează, din perspectiva configurării la nivelul limbajului şi al textului, scriitura jurnalistică de tip narativ. Aceasta din urmă reuşeşte să imprime jurnalismului calitatea unei scriituri artistice.  Lucrarea abordează jurnalismul literar sau narativ, ca  metodă de scriere creativă în jurnalism, analizând, din perspectiva alcătuirii sale , acest tip de scriitură  informativă.  Este analizată tehnica povestirii  dezvoltate în scriitura jurnalistică,  fiind vorba de faptul că jurnalismul narativ prezintă evenimente reale, care reflectă felii de realitate socială. În jurnalismul narativ, evenimentul (faptul) prezentat îmbracă forma unei scriituri care, din punctul de vedere al stilului, abordează şi utilizează tehnici literare pentru a prezenta adevărul transmis în informaţia mediatică.Cu toate că acest text mediatic are anumite tangenţe cu scriitura de tip beletristico-literar, numitorul comun al celor două domenii (jurnalism şi literatură) este dat doar de principiul stilistic şi de anumite elemente de construcţie textuală. Lucrarea de faţă argumentează detaliat diferenţele clare dintre jurnalismul literar şi scriitura beletristică, trasând, în acelaşi timp, coordonatele caracteristice textului jurnalistic narativ.

Prof. univ. dr. Ilie Rad, coordonator:  Limba de lemn în presă, Editura Tritonic, București, 2010

“Din Preambulul Prefeţei relev întâietatea lui Ilie Rad, pe atunci student (de! “păcatele tinereţilor”!), în „înfierarea”, avant la lettre, într-o „anumită parte a presei” şi la radio, a „limbii de lemn” (nenumite încă astfel) a şedinţelor (şi, de fapt, a documentelor de partid şi a activiştilor) de la sfârşitul anilor ’70. Aşa reuşeau, surprinzător pentru acea dată, „să lupte cu inerţia” tânărul autor şi mediile, deopotrivă de curajoase, care i-au găzduit textul. Text promiţător, care semnalează, pentru prima dată la noi, numeroase trăsături ale limbii de lemn pe care le regăsim discutate în actualele contribuţii şi care îl legitimează pe deplin pe Ilie Rad ca organizator al simpozionului menţionat şi coordonator al volumului de faţă.” (Prof. univ. dr. Ioana Vintilă-Rădulescu, Limba română, an LIX, nr. 1, ian.-mart. 2010, p. 114)

Prof. univ. dr. Elena Abrudan & Ancuța Tarța: Diversitate în mass-media, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2009

Volumul este rezultatul cercetărilor mele asupra complexității comunicării interculturale în spatial european. Cartea prezintă teorii asupra diversității media, mass-media și sfera publică, conceptul de comunicare interculturală pe care se bazează demersul teoretic și noțiuni de management cultural. Un plus de nuanță în analizarea circumscrierii acestei teme în sfera publică a fost adus de colega mea drd. Ancuta Tarta.  Lucrarea explică pe larg cum noile tehnologii au ajutat la liberalizarea industriei, au ajutat corporaţiile să disperseze activităţile de producţie în ntreaga lume; au introdus forţe şi jucători noi în sfera publică; digitalizarea a ajutat oraşele şi regiunile, grupurile etnice şi culturale, mişcările sociale şi ecologiste să depăşească frontierele naţionale şi să lupte pentru putere şi recunoaştere, folosindu-şi propriile resurse şi urmărindu-şi obiectivele. Revoluţia software a permis schimbarea comunicării pe verticală cu un nou model, cel orizontal, care presupune diversificarea modalităţilor de transmitere a informaţiilor şi de comunicare şi pătrunderea lor în cele mai îndepărtate regiuni. Cartea arată căile prin care comunicarea interculturală, bazată pe respectul diversității și al identității etnice și socio-culturale și puterea eliberatoare a tehnologiilor favorizează creativitatea şi iniţiativa actorilor din spaţiul public.

 Lect. univ.dr. Mihaela Mureșan, coordonator: Aspecte ale limbajului mediatic românesc, analize și studii de caz, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2009

Volumul coordonat reuneşte cercetările unor studenţi ai Departamentului de Jurnalism, care, pe parcursul desfăşurării unor seminarii şi cursuri practice (Gramatică normativă, Limbaj jurnalistic, Stilistică şi mass-media), au abordat  teme noi de studiu în aceste domenii. Rezultatul final al cercetărilor reprezintă lucrările realizate de studenţi şi cuprinse în paginile acestui volum, care se evidenţiază prin originalitatea temelor alese şi tratate, prin curajul abordării, prin propunerea unei perspective incitante asupra subiectelor şi prin seriozitatea şi minuţiozitatea cu care sunt ele dezbătute în cadrul acestor studii. Volumul aduce în atenţia cititorilor o serie de aspecte inedite ale transformărilor pe care le-a cunoscut limbajul mediatic românesc, evidenţiindu-i etapele metamorfozării, de la limba de lemn existentă în presa comunistă până la noua modă lingvistică de azi, care generează noi tendinţe în limbajul utilizat în presa actuală. Cartea atrage atenţia asupra dinamicii limbii române şi asupra modului în care mass-media percepe utilizarea, la nivelul limbajului, a unor forme şi formulări paralele; de asemenea, cititorii vor avea posibilitatea să descopere, parcurgând temele tratate în volum, care este statutul acestor formulări lingvistice (foarte des utilizate în actualul limbaj mediatic românesc) în raport cu limba literară.

Comunicare Vizuala - Elena Abrudan

Acest volum dedicat comunicării vizuale, are rolul de a deschide cercetarea asupra domeniului din varii perspective, tocmai pentru a demonstra complexitatea fenomenului atât din perspectiva producerii de imagini și alte artefacte vizuale, cât și din perspectiva receptării lor, și, implicit, a efectelor pe care o are afluența imaginilor în viața omului contemporan. Această abordare complexă a ridicat o serie de întrebări privitoare la rolul imaginilor în viața noastră, la șansele pe care le are publicul de a recepta corect, de a înțelege realitatea comunicată prin imagini. Descrierea, analiza și aprecierile, făcute pe parcursul volumului, asupra diverselor modalități de producere și receptare a artefactelor vizuale a deschis calea discutării evoluției vizualui în contemporaneitate, și a deplasării interesului spre posibilitatea de producere și transmitere a imaginilor prin intermediul unor mijloace tehnice din ce în ce mai sofisticate. Posibilitatea oferită audienței de noile tehnologii, aceea de interacționa cu produsele media vizuale, de a fi participant activ în procesul de semnificare, de a construi noi sensuri ale imaginilor oferite pe varii canale de distribuire a imaginilor, a culminat cu oportunitatea de a fi deopotrivă consumator și producător de imagini vizuale, cu posibilitatea de a distribui propriile produse vizuale realizate rapid și eficient. În aceste condiții, impactul social al vizualului este foarte mare, iar implicarea comunicatorilor în acest proces în creștere.

Lect. univ. dr. Gyorffy Gabor-Zsolt: Cenzúra és propaganda a kommunista Romániában/Cenzura şi propaganda în România comunistă, Editura Komp-Press, Cluj-Napoca, 2009

Cercetarea cuprinsă în volum investighează sistemul şi instituţiile propagandei şi cenzurii comuniste din România, concentrându-se în special asupra presei şi editurilor de limbă maghiară. Punctul de pornire al studiului este ideologia comunistă, care a trecut în cursul deceniilor printr-un proces pronunţat de transformare. Primul capitol prezintă acele directive ideologice care au determinat concepţia puterii asupra sferei publice, respectiv legăturile dintre ideologia oficială şi principiile de control asupra sistemului media. Studiul presei din perioada comunistă porneşte de la ideea interdependenţei dintre propagandă şi cenzură. Investigarea metodelor propagandei descrie procesul în urma căreia canalele de comunicare devin treptat mijloace ale diseminării ideologiei comuniste. Sunt de asemenea diferenţiate mecanismele propagandei agitative şi integrative care au dominat pe rând diferitele epoci ale perioadei studiate.  Lucrarea relevă de fapt modul în care propaganda a selectat şi falsificat elementele realităţii obiective în scopul generării unei viziuni asupra realităţii care corespundea intereselor de partid. Studiul cenzurii cuprinde descrierea constituirii şi funcţionării sistemului de instituţii care asigura impunerea liniei politice stabilite. Sunt prezentate directivele de partid şi instrucţiunile care au determinat funcţionarea cenzurii, canalele de transmisie ale acestora, precum şi efectele lor în activitatea curentă a publicaţiilor.

Media Literacy - Elena Abrudan (editor)

Media Literacy o carte realizată prin colaborarea mai multor autori tineri cercetători, doctoranzi și doctori, sub coordonarea Elenei Abrudan, în calitate de director al „Centrului de cercetare al sistemelor și limbajelor media” și al Departamentului de Jurnalism. Lucrarea este scrisă în engleză și se deschide cu prezentarea comparativă a tendințelor existente în alfabetizarea digitală media din Europa și din România: Trends in the European and Romanian Media Literacy. Alte studii prezente în volum analizează interpretarea și produceerea textelor media, insistând pe necesitatea cunoașterii codurilor folosite de producători și importanța acestei cunoașteri în descifrarea semnificațiilor propuse prin producția media actuală. Am insistat în discursul nostru să arătăm că studiul competenței vizuale are scopul de a forma abilități de evaluare și producere a produselor media, dar și de apărare față de efectele negative ale manipulării conținute în mesajele media.

Incursiuni în istoria presei românești - Ilie Rad

“Ţi-am citit Incursiunile, măcar că-mi scriseseşi doar s-o parcurg. [..] Cartea dumitale nu a fost citită din <>, ci vrăjit. Am citit-o fierbinte! Ai scris două cărţi într-una: Istoria Ţării şi istoria presei acestei ţări, care clocoteşte, şi admirabil amândouă. A Ţării, cu un stil clocotitor, economic, precis, desfăşurat în fapte stricte, cu o măsură în judecată şi rezervă – demne de cele mai inspirate condeie. Am fost cucerit capitol cu capitol, pagină cu pagină şi, din banca studenţilor cărora te adresezi, te aplaud. […]

O Carte mare, dincolo de Cartea dumitale universitară! Cum să te felicit pentru enorma muncă ce ai depus, de la sâmburele ideii de documentare, la ilustrare, la terminare, răscolindu-ne veacul nostru, încărcat de atâtea conflicte, atâtea nădejdi şi, mai ales, atâtea dezamăgiri”.

Ştefan J. Fay

(De amicitia, 2009, p. 357)

Cum se scrie un text științific - Ilie Rad

“The content of the book represents the material of a course taught by Professor Ilie Rad at the Faculty of Journalism; this feature is obvious in the extremely rigorous structure of the paper, in the richness of examples and the clarity of exposure. The author justifies his approach by lack of unity and coherence as far as designing scientific works is concerned, containing design and drafting errors seized in time. […]

Among other books referring to this topic, I believe that the work How to Write a Scientific Text, by Professor Ilie Rad, is distinguished by its complexity, by the rigour of information and the value of provided examples. It represents a milestone for any editor; it is known the fact that publishing supposes taking full scientific responsibility for both content and form.”

Dr. Mădălina Mocanu

(Cultura. International Journal of Philosophy of Culture and Axiology, vol. VII, no. 1, 2010)

Lect. Univ. dr. Mihaela Mureșan: Stilul/limbajul jurnalistic și funcția fatică a limbii, Editura Digital Data, Cluj-Napoca, 2008

Lucrarea relevă funcţia limbajului/stilului şi a genurilor jurnalistice într-o nouă ipostază, cu caracteristiciile lor în perioada postcomunistă. De asemenea, lucrarea evidenţiază principalele modalităţi de configurare a limbajului jurnalistic,  precum şi caracteristicile de bază care ţin de activarea funcţiei fatice în procesul comunicării jurnalistice. Procesul comunicării jurnalistice devine unic, deoarece reprezintă procedeul care impune o regulă vitală: emiţătorul-jurnalist comunică doar pentru publicul-receptor. În comunicarea jurnalistică,  relaţia dintre jurnalist-emiţător şi public-receptor este menţinută de funcţia fatică. Aceasta devine funcţia de bază, funcţia vitală, fără de care întregul procedeu nu ar putea fi conturat. În transmiterea unui mesaj jurnalistic, funcţia fatică este activată prin diverse procedee, atât la nivelul construcţiei/arhitecturii textuale, cât şi la nivelul abordării subiectelor prezentate sau din punctul de vedere al configurării limbajului. Din punctul de vedere al arhitecturii textuale, cartea scoate în evidenţă modalităţile de activare a funcţiei fatice prin urmărirea principiilor de construcţie a unor texte jurnalistice: ştirea şi pamfletul.S-a urmărit modalitatea de configurare a acestor două tipuri de text jurnalistic, cu toate trăsăturile aferente: definiţii, evoluţie, caractersitici specifice/de bază, tehnici de abordare, contexte situaţionale de tratare a unor teme date, selectarea unor evenimente dezbătute.  Lucrarea scoate în relief principalele caracteristici ale limbajului jurnalistic utilizat în presa actuală, ceea ce duce la identificarea unor repere clare şi a unor tendinţe/evoluţii în limbajul jurnalistic actual.

Asist. cercetare dr. Claudia Talașman Chiorean: Miturile politice și Romania literară (1980-2000), Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2008

Ultimul deceniu al erei comuniste şi primul deceniu al perioadei de tranziţie au impregnat în viaţa literară românească o serie de caracteristici asemănătoare, deşi reprezintă două etape istorice diferite. În societatea românească delimitările dintre literatura şi politică se dovedesc a fi complicat de identificat la nivelul concepţiei, la nivelul interpretării operei literare sau sub aspectul receptării. Infuzarea elementului politic în discursul „României literare” se manifestă fie ca o contaminare ideologică (în perioada comunistă), fie ca o cenzură financiară (după Revoluţia din 1989). Cartea ilustrează prin comparaţie similitudinea dintre cele două tipuri de cenzură (ideologică şi financiară) din două perioade diferite: comunism şi perioada de tranziţie. Aspect uşor neglijat în sfera altor domenii de cercetare, impactul discursului unor publicaţii la nivel mental şi comportamental asupra publicului ţintă trezeşte astăzi un interes crescut în studiile de sociolingvistică, psiholingvistică, lingvistică antropologică. Monitorizarea şi analiza atentă au dezvăluit repetiţii surprinzătoare a mecanismelor de impunere a unor principii, norme, valori atât la nivel social, cât şi la nivel literar. Atât de cunoscutele mituri politice au constituit o modalitate eficientă de manipulare a opiniei publice, un apanaj al comunicatorilor politici moderni.

Prof. univ. dr. Ilie Rad, coordonator:  Forme ale manipulării opiniei publice, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2008

“Volumul de faţă include 20 de comunicări ştiinţifice, susţinute la cel de-al VI-lea Simpozion Naţional de Jurnalism, cu tema Forme ale manipulării opiniie publice, organizat de Catedra de Jurnalism a Universităţii “Babeş-Bolyai”, în colaborare cu Academia Română, prin Centrul de Studii Transilvane. Simpozionul dedicat formelor de manipulare a fost cel mai atractiv […], nu numai prin numărul mare de participanţi, ci şi prin personalităţile care au participat la această manifestare ştiinţifică: Gabriel Andreescu, Ioana Avădanei, Mihai Coman, Nicolae Melinescu, Adriana Săftoiu, Cristian Pârvulescu, Marian Petcu, Adrian Dinu Rachieru, Gheorghe Schwartz, Constantin Schifirneţ, Daniela Zeca-Buzura”.   (Din Prefaţa cărţii, 2008)

Prof. univ. dr. Elena Abrudan: Valențe simbolice ale discursului publicitar. Între marketing și seducție, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2007

Premisele care au stat la baza elaborării studiilor în cadrul proiectului au fost acelea conform cărora într-o epocă a postmodernismului, în care tendinţele generale converg spre un sistem global şi unitar, comunicarea şi libera circulaţie a informaţiei deţin un rol cheie. În particular, comunicarea publicitară prin forţa expresivă şi persuasivă a discursului său reuşeşte să facă posibilă coexistenţa oricăror tradiţii, precum şi îmbinarea elementelor din imaginarul colectiv, a miturilor şi simbolurilor tradiţionale cu cele ale epocii moderne pentru atingerea scopului esenţial: promovarea produselor şi determinarea consumatorului în achiziţionarea acestora. Cartea conține o serie de texte ale mai multor studenți care au concentrat atât rezultatele însușirii conceptelor teoretice cât și studii de caz, în care au demonstrat prezența și utilitatea acestora în viața cotidiană. Analizând tendinţele existente în creaţia publicitară şi modul în care acestea se adaptează specificului epocii moderne, studiile se referă la “invazia” interpretativă şi reinterpretativă a miturilor şi simbolurilor, introducerea acestora în conştiinţa colectivă a societăţii postmoderne de consum.

Prof. univ. dr. Elena Abrudan: Perspective asupra producției media, Editura Accent, Cluj-Napoca, în 2007

Volumul este unul din proiectele de cercetare /publicare din cadrul „Centrului de cercetare al sistemelor și limbajelor media”. Studiile publicate în volum reprezintă o încercare de a deschide calea cercetării aplicate a producției media românești prin expunerea unor concepte teoretice și a unor exemple din alte spații, cu tradiție în cercetarea și producția media. Titlurile contribuțiilor sunt sugestive:Specificitatea producției mediatice din România, Structuri de proprietate versus politica editorială, Televiziunea digitală și transmisiile prin satelit, noile frontiere ale audiovizualului, Videojurnalismul – soluția viitorului?, Industria televiziunii sau despre corporații media, nișe și digitalizare. Volumul propune o direcțíe clară de abordare prin elaborarea unui program de cercetare care s-a concretizat într-un program de masterat care pretinde studenților analizarea producției media și achiziționarea de competențe pentru a deveni producători de succes în mass media.